† M I H A I L

Prin Harul lui Dumnezeu  Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Australiei  si Noii Zeelande 

Preacucernicilor preoti si tuturor binecredinciosilor crestini din eparhia Noastra, har,  pace, sanatate si intru toate bunavoire, cu prilejul Nasterii Domnului, Anului Nou si  Bobotezei, iar de la Noi arhieresti si parintesti binecuvantari. 

“Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am  venit sa ne inchinam Lui” (Mt. 2,2) 

Iubiti frati si surori în Domnul, 

Sfantul Evanghelist Matei la inceputul Evangheliei pe care a scris-o, dovedeste pe de o  parte ca Hristos Domnul s-a nascut din neamul regelui David si totodata arata plinirea  proorociei Profetului Isaia care zice: “Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor  cheme numele Lui Emanuel, care se talcuieste: cu noi este Dumnezeu” (Mt. 1,23).  Dreptul Iosif incredintat de inger, implineste voia Domnului si “a facut asa precum i-a  poruncit ingerul Domnului luand-o in grija sa, si “ fara sa fi cunoscut-o pe Ea Iosif, Maria a  nascut pe Fiul sau Cel Unul –Nascut, Caruia i-a pus numele Iisus” ( Mt. 1,25). Nasterea  Domnului Hristos a avut loc in Betleemul Iudeii, iar magii, sau inteleptii vremurilor au venit  de la Rasarit la Ierusalim calauziti de steaua cea luminoasa. “ Unde este regele iudeilor Cel  ce s-a nascut”(Mt. 2,2) au intreba ei. Prin aceasta marturiseau credinta in Dumnezeu,  Creatorul lumii, caci intelegeau ca “Cerurile spun slava lui Dumnezeu” (Ps. 18,2) si “al  Domnului este pamantul si plinirea Lui” (Ps. 23,1) si “toate sunt slujitoare ale Celui ce le-a  facut, implinind cuvantul Lui si ascultand de poruncile Lui” (Ps. 102,20). Prin semnele  primite de la Dumnezeu, magii au inteles ca “La inceput era Cuvantul” (In. 1,1) iar dupa  putin “Cuvantul trup s-a facut“ (In.1,14) si prin aceasta a aratat ca S-a facut Om” (Sf.  Atanasie cel Mare, Scrieri, partea II, P.75). De aceea au venit ca sa I se inchine. Pentru a afla  cele despre Prunc au intrebat pe regele Irod. Acesta gandindu-se ca viata si pozitia sa ii sunt  in pericol, a facut cercetari intreband pe invatatii Legii despre locul si nasterea lui Hristos.  Astfel a aflat ca potrivit profetului Miheea (cap.5,2), Mesia trebuia sa se nasca in Betleem.  Aceasta veste l-a determinat ca in rautatea sa, sa dea un edict pentru a ucide pe toti pruncii  din Betleem si din imprejurimi, de 2 ani si mai mici, dupa timpul aflat de la magi, pentru a-  L ucide si pe Pruncul Iisus. Pentru a-L proteja, ingerul Domnului se arata in vis lui Iosif si il  indeamna sa salveze viata Pruncului, fugind in Egipt. Numai dupa moartea groaznica a lui  Irod, Sfanta Familie condusa de inger vine in pamantul lui Israel, asezandu-se in partile  Galileii, in orasul Nazaret.

Iubiti credinciosi si credincioase, 

Magii desi nu au fost ajutati de Irod, calauziti de Stea L-au gasit pe Mesia si I s-au  inchinat, oferindu-I daruri: aur, smirna si tamaie. Prin puterea credintei lor au inteles  chemarea lui Dumnezeu. In acest sens, Sfantul Atanasie zice: “Numai cei care sunt in  stare sa inteleaga Cuvantul lui Dumnezeu, pot fi facuti dumnezei dupa har. In  capacitatea de a intelege cuvantul lui Dumnezeu se arata o capacitate de deschidere a lor  pentru Dumnezeu, de comunicare cu Dumnezeu in mod spiritual”… “caci au intelegere  si libertate, cu care-L pot cunoaste si implini voia Lui” (Scrieri, parte II, p.72).  Motivul Intruparii si Nasterii lui Hristos este de a descoperi lumii pe Tatal, de a vesti si  implini voia Sa, sa ne impace cu El si sa ne faca iarasi fii ai Sai preaiubiti. In Persoana  lui Hristos, firea omeneasca este unita ipostatic cu firea dumnezeiasca iar voia  omeneasca indumnezeita s-a supus intru toate voii dumnezeiesti, care conduce toate  miscarile vointei omenesti. Astfel Intr-Insul pacat nu s-a aflat si de aceea constiinta Lui  este netulburata de umbra pacatelor, este bland si bun, deoarece in toata viata  pamanteasca El se simte in fata Tatalui curat si neprihanit, asa cum S-a aratat si in fata  lumii, caci: ”pacat n-a savarsit si viclenie in gura Lui  nu s-a aflat” (I Petru 2,12) De aceea din faptura lui Hristos inca de la Nastere si pana la  Moarte izvoraste cu o stralucire deosebita, lumina si iubirea, blandetea si bunatatea,  rabdarea si statornicia, barbatia, smerenia si intelepciunea care indeamna atat pe cei din  vremea Sa cat si pe noi cei de astazi sa-I contemplam viata si sa-I ascultam invatatura. In  mijlocul ispitelor se arata senin. Prin sfintenia Sa ii sfinteste pe toti care il primesc cu  bucurie si sinceritate. Prin iubirea Sa fata de Tatal se Intrupeaza ca sa ne ridice la  comuniunea cu El. Printr-o adanca smerenie se coboara din inaltimea slavei Sale celei  dumnezeiesti “ chip de rob luand” (Fil. 2,7) si accepta conditia umana cea mai umila: fiu al  teslarului, nascut in ieslea dobitoacelor, urmarit de furia lui Irod, fara sa aibe unde sa isi  plece capul. Astfel S-a identificat cu cei umili si saraci.  Si pentru ca noi prin Sfanta Taina a Botezului, toti ne-am “ imbracat in Hristos” suntem “fii  ai lui Dumnezeu” si “impreuna mostenitori cu Fiul” ( Gal.3,26-29), in imparatia Tatalui  ceresc. Si precum lumina stelei care invaluia chipul Pruncului nascut, a patruns in fiinta  inteleptilor magi care I s-au inchinat, tot asa si noi astazi suntem calauziti de lumina  invataturii Fiului lui Dumnezeu si formati dupa chipul Lui, caci Hristos salasluieste in  Biserica si chipul Lui isi gaseste expresia in fiecare credincios ca membru al trupului lui  Hristos.  De aceea este necesar ca fiecare dintre noi sa fim cuprinsi de virtutile crestine si sa cautam  sa ne identificam cu Domnul Hristos; fiecare sa se roage cum s-a rugat Domnul, sa simta si  sa cugete cum El a cugetat si a simtit, caci numai calea aratata de Domnul ii poate asigura  cresterea in Hristos, pana la unirea si asemanarea cu El, la statura desavarsirii Lui.  Prin impartasirea cu Sfantul Trup si Sange al lui Hristos la Sfanta Liturhie, devenim  purtatori de Hristos si astfel plini de bucurie, luminati de stralucirea slavei Sale sa cantam ca  si oastea cea cereasca la sarbatoarea Nasterii Domnului: “ slava intru cei de sus lui  Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!” (Lc.2,14)

Preaiubiti frati in Domnul Hristos, 

Impartasindu-va aceste adevaruri dumnezeiesti, sa ne bucuram de darul cel mare al  Nasterii Fiului lui Dumnezeu in lume. Mesajul ingerilor si al magilor, completat de  marturia pastorilor sa il ducem si noi semenilor nostri prin intermediul colindelor de  Craciun. Totodata, sa aducem si noi ca daruri, Pruncului Iisus, credinta, smerenia si  dragostea noastra, iar “Dumnezeul rabdarii si al mangaierii sa ne dea sa gandim la fel  unii pentru altii in Hristos Iisus”(Rom.15,5).  Bucuria Nasterii Domnului si Anul Nou – 2010, sa ne aduca tuturor binecuvantare si  bucurie, sanatate si multumire sufleteasca, pace si spor in tot lucrul cel bineplacut Lui.  Sa mergem la biserica pentru a ne inchina Pruncului Sfant, precum au calatorit si magii  si asa vom primi harul dumnezeiesc, vom asculta rugaciunile frumoase si cantarile  dumnezeiesti care inalta inimile si sufletele noastre:  Hristos se naste, mariti-L /Hristos din ceruri intampinati-L/ Hristos pe pamant, inaltativa,  Cantati Domnului tot pamantul / Si cu veselie laudati-L popoare /Ca S-a preamarit .  (Catavasia I a Craciunului).  Va dorim tuturor un praznic indestulat si Noul An cu impliniri in viata fiecaruia si in  familiile dumneavoastra, bucurandu-va de darurile primite de la Dumnezeu si de la cei  dragi.  La multi ani! 

Al vostru catre Domnul rugator,

 † M I H A I L 

Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Australiei si Noii Zeelande